între noi fie vorba

blog din întâmplări și păreri răzlețe

Cu dragostea-n sacoşă

Mi-s dragi bărbaţii care ascund florile pe unde le dictează imaginaţia, numai să nu se afişeze cu ele în public. Îi bănuiesc de un romantism aparte, mai tainic şi mai dulce. Ori de o comoditate soră cu a mea, pe care nu o pot condamna.

Astăzi, în drum spre casă, un ins care mergea cu doi paşi înaintea mea avea un buchet de flori în sacoşa de plastic. Ambalajul lucios îşi arăta marginea exact cât să ţeasă în mintea mea o întreagă naraţiune. Pesemne că omul se întorcea de la serviciu iar acasă îl aştepta nevasta convinsă că el va lucra peste program şi că îşi va cere iarăşi scuze că nu a mai găsit flori. Şi povestea a continuat preţ de câţiva zeci de paşi, cât să uit de foame până să ajung şi eu acasă.

Revin. Mi-s dragi bărbaţii care poartă rucsac şi cumpără cadouri şi flori şi le poartă în spinare cu aerul că au acolo închisă iubirea şi o pot scoate la iveală doar când se simt ei în siguranţă. Şi-mi sunt dragi cei care aleg mărţişoare mici, numai bune de pitit în buzunare, numai bune de oferit cu un gest de hocus-pocus.

Şi îmi sunt dragi cei care iau câte un trandafir şi-l ascund în interiorul hainei, pe stânga. Zgâriaţi, cu hainele ciuruite, dar cu amorul propriu intact.

Ana Elisabeta Beliu

8 thoughts on “Cu dragostea-n sacoşă

  1. Pe stanga e inima 🙂 E o placere sa oferi flori unei fete/femei, este singurul cadou cu care nu prea poti da gres (decat daca esti un zgarie-branza de zile mari) si pe care fetele/femeile nu il pot refuza. Pacat ca nu tine foarte mult (decat daca sunt flori artificiale, insa sunt prea urate).

  2. Docica, cum spui şi tu, aici e vorba doar viziunea noastră asupra bărbaţilor. Eu nu îi condamn pentru că, la rândul meu, am băgat florile în rucsac sau în geantă. Pentru că nu suport mănuşile şi mi-ar îngheţa mâinile cu tot cu flori. Pentru că nu simpatizez tulpinile lor ude în palmele mele. Pentru că uneori vântul le şifonează mai ceva decât pititul prin alte colţuri.

  3. Interesant. Eu am o viziune exact inversa. Am senzatia ca le e rusine, ca li se stirbeste din masculinitate si din putere daca sunt vazuti cu florile. Mi-e ciuda ca ascunzandu-le mai tare le strica. In final asta demonstreaza doar ce dorim sau ne imaginam noi despre barbati, nu cum sunt ei in realitate. Cred ca cel mai bine ar fi sa spuna barbatii de ce fac gestul asta al ascunderii.

  4. în martie, am mereu buzunarele pline de mărțișoare. îmi place să le scot zâmbind și să le ofer cui nu se așteaptă. mă amuză privirile mirate, bucuroase și fâstâcite…:))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top