Ghidul ochelaristului începător

Să zicem că ai mână o reţetă pentru ochelari. A ta. Pe care nu vezi să o citeşti de la distanţa normală mână-ochi. Să zicem că pică cerul pe tine când să îţi alegi ramă şi lentile sau să înduri apoi priviri şi păreri. Ei, asta e doar partea soft. Intro-ul. Distracţia începe abia mai târziu, când înveţi să convieţuieşti cu obiectul care-ţi şade non-stop pe nas.

Prima lecţie, pe care nu ţi-o zice nimeni la optica medicală. Chiar dacă îţi explică cum se curăţă lentilele şi cum se aşază ochelarii în toc. Da’ nu-ţi zice nimeni: bă, ţine minte că-i porţi!!! Care este primul lucru pe care îl faci după ce ieşi de la ei? Duci instinctiv mâna la ochi şi îţi aşterni o frumuseţe de amprentă pe lentilă… Atunci – abia atunci – ştii că viaţa ta s-a schimbat pentru totdeauna.

Apoi lecţiile curg lanţ: Când ajungi acasă descoperi cu stupoare că distanţa până la paharul cu bere este mai scurtă de dincolo de ochelari. Drept pentru care loveşti paharul, îl verşi peste un teanc de hârţoage şi înjuri de toţi banii pe care i-ai cheltuit cu ei. A doua zi, când pleci la serviciu, lumea este iarăşi în ceaţă. Abia când nu poţi citi traseul la maxi-taxi îţi dai seama. I-ai uitat acasă. Şi nu, înjurăturile chiar nu ajută!

Când eşti proaspăt ochelarist, cu normă întreagă, mersul prin ploaie, sportul şi gătitul devin mici coşmaruri cotidiene. Să umbli pe stradă cu lentilele ornate în picături nu e nici sexy şi nici practic. Ca să nu mai zic că îţi pune în pericol viaţa la proba traversatului de stradă. Iar când ridici capacul unei crătiţi în misiune, pe aragaz, ceaţa capătă o nouă dimensiune. Exact cât a lentilelor tale! Să mai zic şi cum e la sală?…

Am două luni de purtat ochelari. Cu unicul scop de a vedea mai limpede ce se petrece în jur. Singura zi când m-am aventurat până la piaţă fără ei a fost o mică orbecăială. Ce am învăţat în vremea asta, în afară de a-mi ţine degetele departe de lentile… Întotdeauna, dar întotdeauna!, să ai la tine (sau pe tine) ceva cu care să îţi poţi curăţa ochelarii. Cârpa lor moale, şerveţele, tricou din bumbac. Murphy ştie de ce! • Cu cât îţi aşezi ochelarii la un nivel mai jos cu atât creşte probabilitatea să îi loveşti/turteşti/calci/uiţi. • În primele luni e bine, e chiar indicat, să ai un tic, să atingi mereu câte un braţ lateral. Astfel verifici că încă-i mai ai. (Aviz amatorilor care-şi uită ochelarii la stomatolog!) • Întreabă un prieten! De preferinţă ochelarist cu mai multă experienţă. Vei afla că lentilele se curăţă cel mai bine cu soluţii speciale (logic!) sau cu detergent lichid de vase şi apă călduţă. • Poartă un toc de ochelari la tine, mai ales în zile cu situaţii de risc. Gen băut peste măsură. • Nu uita să îţi roteşti privirea şi să o programezi pentru imagine prin şi pe lângă lentile. Privitul în colţul ochiului are şi el dreptul la viaţă. • Şi încearcă să te descurci, pe acasă, fără ei. Nu cred că îţi ajută privirea în vreun fel, dar te pregăteşte pentru situaţiile critice…

Din experienţa mea mică şi negativistă, legată de ochelari, am aflat că e nevoie de probe. Pentru că prima mea ramă a fost un chin, a fost grea şi rigidă şi îmi dădea după câteva ore dureri după urechi şi pe locul unde se sprijinea pe nas. Chiar şi după ani de uz. Drept pentru care mi-am luat a doua ramă uşoară şi flexibilă. Şi ştiu deja care va fi cea de-a treia. Şi mai ştiu că am vreme o viaţă întreagă să încerc toate modelele. Pentru că ăsta e unul dintre angajamentele alea, pentru totdeauna, de care mă feream al dracu’

3 Replies to “Ghidul ochelaristului începător”

  1. Dacă spun că mie îmi plac fetele cu ochelari, asta mă face meschin? La urma urmei este vorba de o problemă de vedere, deci e ca și cum aș spune că-mi place faptul că o persoană e bolnavă? Da, sună rău de tot! Dar asta e… n-am ce face…

    1. :)) Nu m-am gândit niciodată până acolo! De fapt, în zilele noastre ochelarii sunt un accesoriu trendy iar deformarea vederii este, probabil, cea mai puţin luată în serios boală.

    2. Când ai spus „accesoriu trendy” imediat mi-a fugit gândul la fițoșii ăia care poartă ochelari ridicoli… doar că „dă bine”.. Așa că trebuie să menționez: nu-mi plac decât anumite tipuri de ochelari… 🙂 Am gusturi alese în privința asta, iar cei din fotografia atașată mai sus se încadrează 🙂

Lasă un răspuns