Adios, blondelor…

…vă spun din străfundurile migrenei ce vi-o port. Mi-aţi fost alături la bine, la greu şi iarăşi la bine. Mi-aţi facilitat hohote de râs / hidratat şuvoaie de lacrimi. V-am adorat mereu fără jenă, mărturisind în stânga, în dreapta şi-n puncte cardinale de care blondelor de genul vostru nu le pasă. V-am sorbit din priviri şi nu numai, jurându-vă loialitate până când moartea – sau ceva mai grav – ne va despărţi. Na, acum intervine mai grav-ul! Crizele, greţurile, after greţurile, migrenele. Şi groaznicele mahmureli. Port în suflet o nefiltrată & sfâşietoare durere pe care vi-o dedic, cu două degete de spumă. Încă una şi mă duc! 

4 Replies to “Adios, blondelor…”

  1. Ah cat imi plac blondele…Dar vai ce s-a intamplat, ai trecut la brune, aramii, ceva?

    1. Până la o limpezire a situaţiei şi a culorilor trec pe vinul fiert. Merge?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.