Anul Întâi

Plăcintă cu spanac, paste cu varză, ardei umpluţi cu brânză, fish fingers, mâncare de linte cu orez, cartofi umpluţi la cuptor, seminţe de in şi susan, migdale, salată de sfeclă, orez integral cu broccoli, conopidă pane, murături, zacuscă… şi-ar mai fi.

De când nu mai am în frigider vreun salam cu care să-mi încropesc rapid un sandwich, foamea a căpătat noi dimensiuni. Mă trezesc în piaţă salivând după vinete, ardei, ceapă verde, ridichi… Îmi formulez rapid în minte meniul pe câteva zile, cât să-mi potolesc poftele vegetale amestecate cu brânzeturi şi ouă. Şi dau search pe google ori de câte ori fac cunoştinţă cu o legumă pe care o ştiam doar din basme.

Primul an fără carne s-a dus aşa, ca un trosnit din degete. Ca un episod în care abia uiţi ce gust au animalele şi abia înveţi, sau îţi aminteşti, ce gust au crudităţile. Urmează pastele cu vinete şi încă un infinit de reţete despre care o să citesc între două sesiuni de salate rumegate pe-nserat.

Ana Elisabeta Beliu

3 thoughts on “Anul Întâi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top